Supervizarea

Domeniul supervizării evoluează, apar noi forme. Pe măsură ce se întâmplă acest lucru, prin „Centrul de Supervizare pentru Excelență”, EMCC Global își propune să urmeze exemplul actualizându-și sistemele și procesele pentru a rămâne relevante și a continua să sprijine practicienii din toate domeniile.

Există o serie de rețele și grupuri de membri care sprijină dezvoltarea profesională continuă și cercetarea în domeniul supravegherii. Supraveghetorii activi sunt încurajați să participe la acestea pentru a rămâne la curent și conectați la cele mai recente evoluții în teorie și practică.

Grupul de lucru pentru „Supervizare EMCC România” are evenimente perioadice, pentru mai multe detalii lasă-ne un mesaj.

  • EMCC Global definește supervizarea ca un spațiu sigur pentru dialog reflexiv cu un supervizor practicant, care sprijină practica, dezvoltarea și bunăstarea persoanei supravegheate.

    Scopul supravegherii este:

    1. de a se asigura că persoana supravegheată menține standarde profesionale adecvate

    2. a facilita dezvoltarea practicii profesionale a supraveghetorului

    3. a oferi sprijin pentru bunăstarea supraveghetorului

  • Introducere

    Acesta oferă informații și îndrumări cu privire la perspectiva EMCC Global „Centrului de Supervizare pentru Excelență”. Este o activitate în curs de desfășurare și deschisă în curs de intrare și discuții. Acesta abordează următoarele întrebări:

    Ce este supravegherea?
    De ce este importantă supravegherea?
    Ce fel de supraveghere există?
    De câtă supraveghere am nevoie?
    Cum pot găsi un supraveghetor?
    Cum ar trebui să aleg un supervizor?
    Cum pot să mă antrenez ca supraveghetor?
    Cum pot obține acreditarea ca supervizor?

    Terminologie

    Termenul „practicieni” se referă la coach-i/mentori/team coach-i/supervizori/specialiști în dezvoltare organizațională sau lideri/manageri/angajați interni sau externi, care pot practica aceste discipline ca parte a rolului lor.

    „Practică” se referă la practica de coaching/ mentorat/ coaching de echipă/ supervizare/ dezvoltare organizațională în acest context.

    Termenul „client” se referă la destinatarul acestor servicii.

    Scopul supervizării

    Supravegherea nu se limitează la reflecția asupra cazurilor specifice ale clienților. Printre altele, poate fi un forum în care supervizatul:

    • discută dileme etice

    • reflectă asupra punctelor forte personale și a domeniilor de dezvoltare din gama lor de competențe profesionale

    • sprijină persoana supravegheată să mențină bunăstarea și sănătatea psihologică

    • abordează teme mai generale în legătură cu dezvoltarea competenței, capacității și identității lor profesionale

    • menține un sentiment de perspectivă, văzându-și practica ca „de pe balcon”

    • explorează direcția în care doresc să-și dezvolte rolul și practica profesională

    • să dezvolte abilitățile ca practician reflexiv

    De ce este supervizarea importantă?

  • Ce fel de supraveghere există?

    Deși există și alte „tipuri” de supraveghere, EMCC Global consideră că sunt cuprinse în cele trei formate principale.

    Supraveghere individuală

    În acest proces, un supervizor în practică (în mod ideal instruit și acreditat) se întâlnește cu persoana supervizată în mod individual, fie în persoană, fie de la distanță.

    Când lucrați pentru acreditare, de ex. Global Individual Acreditation, EMCC Global solicită candidaților să folosească această formă de supraveghere, deoarece garantează o atenție individualizată pentru practician.

    Supervizare de grup

    Supervizarea de grup are loc atunci când există mai mult de un supervizat în sesiune și este condusă de un supervizor practicant (în mod ideal instruit și acreditat).

    Unul dintre avantajele acestui format este că supervizați beneficiază de contribuția celorlalți precum și de cea a supervizorului/lor. Rolul supervizorului este de a angaja inteligența colectivă a grupului.

    Supraveghere de la egal la egal (peers group)

    Supravegherea de la egal la egal este locul în care grupul se supraveghează singur. Procesul nu este condus oficial de un supervizor desemnat. Supravegherea de la egal la egal este cea mai eficientă atunci când participanții au, de asemenea, o anumită pregătire în abilitățile de supraveghere.

  • Competențele în supervizare

Terminologie folosită în supervizare: 

Supervizor: practician acreditat/certificat sau aflat în formare

Supervizat: practicantul care vine în spațiul de supervizare, în rol de coach/mentor, team-coach, supervizor

PREZENTARE GENERALĂ


Prima competență se referă la contractarea în relația de supervizare.
Această parte a cadrului explorează și clarifică cadrul pentru relația de supervizare.

Competența 1 Gestionează contractul și procesul de supervizare
Stabilește și menține un contract de lucru cu supervizatul (și cu părțile interesate relevante) și gestionează eficient procesul de supervizare.

Următoarele trei competențe se referă la funcțiile  supervizarii, si anume:
- funcția de dezvoltare – dezvoltarea capabilităților supervizatului
- funcția calitativă – oferirea unui spațiu de susținere  pentru supervizat
- funcția de suport – asigură alinierea supervizatului la standarde de calitate și etică.

Competența 2  Facilitează dezvoltarea
Înlesnește ridicarea standardului practicii supervizatului printr-un proces de reflecție facilitată.

Competența 3  Oferă sprijin
Oferă un spațiu de susținere pentru ca persoana supervizată  să proceseze experiențele pe care le are cu clienții și să acorde prioritate stării sale de bine, in calitate de  coach sau mentor.

Competența 4 Promovează standardele profesionale
Promovează standarde înalte în ceea ce privește profesionalismul, etica și practica reflectiva, în coaching, mentorat și supervizare. 

Următoarele trei competențe se referă la capacitatea  supervizorului.
Termenul "capacitate" se referă mai mult la “ a fi” decât la “a face”. În acest cadru capacitățile la care ne referim descriu nivelurile de conștientizare care permit supervizorului să pună în aplicare celelalte competențe.

Competența 5 Conștiința de sine
Își folosește și își dezvoltă în mod conștient "sinele" în serviciul relației și procesului de supervizare.

Competența 6 Conștientizarea relațiilor
Înțelege și lucrează cu palierele relaționale care există în procesul de supervizare

Competența 7 Conștientizarea sistemică
Este capabil să recunoască și să lucreze cu dinamica sistemelor umane.

Competența finală se referă la lucrul cu grupurile.
Aceasta se referă la dinamica unică a supervizarii de grup.

Competența 8 Facilitează supervizarea de grup
Gestionează eficient  dinamica grupurilor de supervizare.

EXPLICAȚII

  • Stabilește și menține un contract de lucru cu persoana supervizată (și cu părțile interesate relevante) și gestionează eficient procesul de supervizare.

    1. Invită la explorarea scopului supervizării și a modului în care aceasta diferă de coaching/mentorat. 

    2. Descrie principiile care stau la baza practicii lor de supervizare. 

    3. Agreează și verifică aspectele practice, profesionale și relaționale ale procesului de supervizare cu persoana supervizată și alte părți interesate, după caz:

    • Aspectele practice pot include durata, frecvența, costul și locația;

    • Așteptările profesionale pot include rolurile, responsabilitățile, limitele și dinamica puterii în cadrul relației supervizor/ supervizat;

    • Aspectele relaționale se referă la crearea condițiilor adecvate pentru relație, de exemplu, deschiderea, autenticitatea și confidențialitatea.

    4. Menține un contract informal, verbal, care evoluează odată cu relația de supervizare. 

    5. Întocmește un contract formal, scris, dacă este cazul. 

    6. Colaborează cu supervizatul pentru a evalua supervizarea și a determina procesul de încheiere a relației. 

  • Înlesnește ridicarea standardului practicii supervizatului printr-un proces de reflecție facilitată.

    1. Sprijină și provoacă supervizatul să -și dezvolte cunoștințele, abilitățile și comportamentele ce vizează activitatea de coaching/mentorat.

    2. Oferă intervenții care provoacă și perturbă perspectivele, ipotezele și paradigmele existente ale supervizatului. 

    3. Implică supervizatul într-un proces de reflecție critică cu privire la practica sa și îl sprijină să -și dezvolte propria capacitate de reflecție.

    4. Încurajează supervizatul să exploreze și să utilizeze diferite structuri, instrumente, tehnici și perspective.

    5. Folosește o serie de modele, teorii și structuri în calitate de supervizor pentru a sprijini și dezvolta supervizatul. 

    6. Împărtășește experiența personală și profesională, precum și resursele suplimentare, în mod corespunzător, pentru a servi procesul de supervizare. 

    7. Sprijină supevizatul să-și dezvolte  o mai bună înțelegere a diversității  și să aplice o abordare incluzivă în practica sa.

  • Oferă un spațiu de susținere pentru ca supervizatul  să proceseze experiențele pe care le are cu clienții și să acorde prioritate stării sale de bine, in calitate de  coach sau mentor.

    1. Creează un spațiu sigur, de reflecție pentru supervizat. 

    2. Demonstrează încredere în potențialul și ingeniozitatea supervizatului. 

    3. Oferă sprijin, acolo unde este cazul, de exemplu:

    • Recunoaște semnele de stres și își exprimă aceste îngrijorări, după caz;

    • Sprijină supervizatul să-și mențină starea de bine, siguranța și reziliența;

    • Lucrează cu supervizatul în cazuri dificile de coaching/mentorat;

    • Împărtășește idei cu privire la dezvoltarea practicii, provocările de business și obiectivele profesionale. 

    4. Explorează opțiunile pentru sprijin suplimentar, atunci când este necesar.

    5. Sprijină dezvoltarea identității profesionale a supervizatului.

  • Promovează standarde înalte în ceea ce privește profesionalismul, etica și practica reflectivă, în coaching, mentorat și supervizare. 

    A. Practica profesională

    - Recomandă apartenența la un organism profesional relevant și aderarea la un cod de etică formal;

    - Încurajează  supervizatul să aibă o asigurare profesională corespunzătoare și să cunoască reglementările  legale și profesionale din țara în care practică;

    - Se asigură că respectă reglementările locale privind protecția datelor 

    • Este bine informat cu privire la dezbaterile și provocările actuale din profesia de supervizor.

    B. Practica etică

    - Respectă un cod de etică relevant în calitate de supervizor;

    - Este conștient de limitele competenței sale ca supervizor;

    - Încurajează supervizatul să găsească sprijin profesional alternativ, după caz;

    - Se concentrează pe dezvoltarea continuă a maturității etice în calitate de supervizor. 

    - Lucrează cu supervizatul pentru gestionarea și rezolvarea dilemelor etice;

    - Demonstrează o abordare incluzivă care recunoaște și respectă diferențele; 

    C. Practica reflectivă

    - Se angajează să participe la propria dezvoltare profesională continuă și la dezvoltarea practicii reflective în calitate de supervizor;

    - Solicita feedback din partea supervizatului și reflectează asupra acestuia.  

    - Apelează, la randul sau, în mod regulat la serviciile unui supervizor.

    - Folosește metode variate în practica reflectivă.

  • Își folosește și își dezvoltă în mod conștient "sinele" în serviciul relației și procesului de supervizare.

    1. Recunoaște limitările perspectivei sale individuale în calitate de supervizor. 

    2. Demonstrează disponibilitatea de a lucra la limita cunoștințelor sale în calitate de supervizor. 

    3. Utilizează în mod adecvat "sinele ca instrument" în practica de supervizare.

    4. Este dispus să lucreze în condiții de ambiguitate, incertitudine și complexitate în calitate de supervizor. 

    5. Își dezvoltă cunoștințele, înțelegerea și conștientizarea în ceea ce privește propria persoană ca supervizor. 

  • Înțelege și lucrează cu palierele relaționale care există în procesul de supervizare.

    1. Tratează supervizarea ca pe o relație de învățare, de colaborare și fără judecată. 

    2. Stabilește și menține limite eficiente în relația de supervizare. 

    3. Adaptează stilul și structura supervizării la nevoile unice ale persoanei supervizate. 

    4. Identifică și adresează dificultățile din relația de supervizare. 

    5. Abordează aspectele legate de dinamica puterii în relația de supervizare.

    6. Identifică și poate lucra cu procese paralele. 

  • Este capabil să recunoască și să lucreze cu dinamica sistemelor umane.

    1. Este atent la impactul sistemelor asupra relației dintre supervizat și supervizor.

    2. Este familiarizat și poate lucra cu modelele de "gândire sistemică".

    3. Are o viziune de ansamblu pentru a vedea perspective alternative. 

    4. Crește gradul de conștientizare a supervizatului, cu privire la:

    • Sistemele în care operează;

    • Efectele puterii, influenței și relațiilor în cadrul sistemului/sistemelor;

    • Influența culturii în cadrul sistemului/sistemelor.

    5. Dacă este cazul, dezvoltă conștientizarea organizațională a supervizatului, de exemplu:

    • Dinamica asociată cu conducerea; inclusiv autoritatea, subordonarea și competiția;

    • Dinamica organizațională relevantă, de exemplu, roluri formale și informale, rețele și coaliții.

  • Gestionează eficient  dinamica grupurilor de supervizare.

    1. Contractează cu grupul de supervizare pentru a crea un spațiu sigur pentru toți membrii acestuia. 

    2. Lucrează în slujba grupului ca întreg, precum și a indivizilor din cadrul acestuia. 

    3. Sprijină grupul de supervizare pe parcursul etapelor de dezvoltare a acestuia. 

    4. Adaptează procesul de supervizare în funcție de dinamica grupului. 

    5. Solicită contribuții individuale. 

    6. Observă și atrage atenția asupra efectului de "proces paralel" în cadrul grupului.