Ce facilitează și ce împiedică succesul în procesul de supervizare?

Articol scris de Laura Balaci în numele grupului de lucru pentru Supervizare.

Terminologie: 

Supervizor: practician acreditat/certificat sau aflat în formare

Supervizat: practicantul care vine în spatiul de supervizare, în rol de coach/mentor, team-coach, supervizor

Client: persoana(ele) care beneficiază de servicii de coaching, mentoring, team coaching.

La baza unei supervizări eficiente, stă o relație colaborativă între supervizor și supervizat. Această relație favorizează creșterea, reflecția și dezvoltarea profesională. 

Cu toate acestea, în forumurile profesionale se acordă relativ puțină atenție asupra a ceea ce face un supervizat eficient și la modul în care acesta își poate dezvolta practica reflectivă. Calitățile supervizaților, împreună cu provocările pe care le pot întâmpina, pot influența semnificativ succesul în procesul de supervizare. În acest articol, explorăm factorii care facilitează și care împiedică succesul în supervizare, oferind perspective despre cum să îmbunătățim acest proces.

Calitățile supervizaților eficienți

1. Recunoașterea importanței îngrijirii de sine.  Grija față de sine este un aspect esențial de care ține seama un practician eficient. Supervizații care recunosc importanța îngrijirii de sine sunt deschiși să discute despre starea lor de bine cu supervizorul. Gestionându-și în mod conștient nivelul de energie și starea de spirit, supervizații pot empatiza mai bine cu clienții și pot naviga provocările emoționale care apar în practica lor.
2. Recunoașterea valorii supervizării. Unii practicieni abordează supervizarea din obligație, ca o cerință pentru acreditare sau re-acreditare, mai degrabă decât dintr-o dorință autentică de creștere. Această mentalitate poate împiedica procesul de supervizare. Deasemenea, supervizarea nu ar trebui să se concentreze doar pe ceea ce s-a întâmplat deja, ci și pe planificarea și pregătirea pentru sesiunile viitoare. Supervizații care îmbrățișează supervizarea ca pe un instrument de creștere personală și profesională beneficiază cel mai mult. 
3. Curiozitate și deschidere către provocări. Curiozitatea este o trăsătură distinctivă a unui supervizat eficient. Supervizarea oferă oportunitatea unică de a privi interacțiunile cu clienții dintr-o perspectivă externa, ajutând supervizații să obțină claritate în ceea ce privește abordarea și presupunerile lor. Supervizații eficienți sunt deschiși provocărilor și caută activ supervizori care să le provoace presupunerile, mai degrabă decât să le confirme convingerile. Această disponibilitate de a fi provocati favorizează creșterea personală și o înțelegere mai profundă în ceea ce privește abilitațile lor.
4. Orientarea către excelență. Supervizații cu orientare către excelență se concentrează pe îmbunătățirea continuă și compară realizările actuale cu progresele lor anterioare. Această mentalitate este deosebit de valoroasă în supervizare, deoarece încurajează explorarea și creșterea. Supervizarea este cu atat mai eficientă cu cât îi ajută pe supervizați să-și dezvolte autenticitatea, mai degrabă decât să promoveze competiția cu alții, sau cu propriile standarde neancorate în realitate.

Blocaje în supervizare

Deși calitățile unui supervizat eficient contribuie la succes, există și numeroase blocaje care pot împiedica procesul. Aceste blocaje pot fi cauzate de experiențe anterioare sau diferite provocări personale.

1. Experiențe anterioare de supervizare. Experiențele din trecut, fie ele pozitive sau negative, pot influența semnificativ atitudinea actuală a unui supervizat față de supervizare. O experiență negativă poate genera suspiciune, în timp ce o experiență pozitivă poate conduce la comparații nerealiste cu supervizorii anteriori. Reflecția asupra experiențelor de supervizare din trecut și discutarea lor cu actualul supervizor pot ajuta la depășirea acestor provocări.
2. Inhibiții personale și strategii defensive. Relațiile individuale de supervizare pot declanșa inhibiții personale, făcând dificilă implicarea completă a supervizaților. Strategiile defensive, cum ar fi evitarea vulnerabilității sau a reflecției de sine, pot bloca potențialul de creștere. Supervizorii sunt sensibili la aceste dinamici pentru a crea un mediu sigur în care supervizații să poată explora sentimentele și provocările lor.
3. Dificultăți in relația cu autoritatea. Unii supervizați pot avea dificultăți în relația cu autoritatea, fie acordând supervizorilor prea multă putere, fie negând autoritatea acestora. Aceste dificultăți provin adesea din provocările personale care privesc asumarea responsabilitatii pentru propria putere și autoritate. Abordarea acestor dinamici, cat mai devreme, în relația de supervizare pot favoriza o relație colaborativă.
4. Dificultatea de a primi support. Pentru unii supervizați, căutarea și primirea ajutorului pot fi percepute ca vulnerabilitati. Supervizații se pot simți mai confortabil să se concentreze pe nevoile clienților decât să își expună propriile nevoi. Cu toate acestea, complexitatea interacțiunii cu clienții necesită suport, iar încrederea într-un supervizor pentru a explora aceste vulnerabilități poate conduce la o creștere profesională semnificativă.

Reflecție și creștere în supervizare

Pentru a valorifica la maximum procesul de supervizare, este important ca supervizații să reflecteze asupra propriei motivații pentru a se angaja într-un process de supervizare și să identifice potențiale blocaje care ar putea împiedica succesul acestui proces. Prin abordarea supervizării cu curiozitate, deschidere și grijă față de sine, supervizații își pot dezvolta practica și spori capacitatea de a-și sprijini clienții.

Concluzie

Succesul în procesul de supervizare depinde atât de calitățile supervizaților, cât și de capacitatea de abordare a blocajelor care pot apărea. Prin recunoașterea importantei grijei față de sine, îmbrățișarea curiozității și cultivarea unei relații colaborative cu supervizorul, supervizații pot profita la maximum de procesul de supervizare și pot continua să-și crească practica reflectivă. În același timp, conștientizarea blocajelor potențiale, cum ar fi experiențele anterioare, abordarea unor strategii defensive sau dificultatea de a primi suport, poate ajuta supervizații să gestioneze provocările și să deblocheze întregul potențial al procesului de supervizare.

Nu uitați că o supervizare eficientă este un parteneriat!

Referințe: 

Supervision in the Helping Professions 5E - Peter Hawkins și Aisling McMahon, McGraw-Hill Education (UK)

Coaching Supervision - David Clutterbuck, Carol Whitaker și Michelle Lucas, Routledge

Echipa grupului de lucru pe supervizare din EMCC România vă salută de la Conferința EMCC Global pentru Mentorat, București, octombrie 2024. De la stânga la dreapta: Mihaela Brînzoi, Liliana Urziceanu, Mădălina Rădulescu, Laura Balaci. 

Ana M. Marin

Coach, Trainer, Speaker, Bullet Journal Addict

https://www.anammarin.net
Next
Next

Mentoring for Change – A Catalyst for Sustainable Transformation